Vraja iernii

Un val de aer vine,
O clipa, apoi trece.
Cum ai plecat, stii bine
Si tu, la fel de rece.

Si cand doar vantul ma alina,
Simt ca tu poti pleca,
M-alina mai mult luna plina,
Decat imbratisarea ta.

Si parca te-as opri din drum,
Dar nu te vei intoarce.
Caci stiu c-orgoliul ti-e stapan,
De-aici pana la moarte.

Te las si plang si plang de dor,
De-o-mbratisare fina,
De gustul vremurilor duse,
Ce-acum n-o sa mai vina.

Ma-nec in amintirea vremii,
Cand mai eram doar noi,
Pe treptele lungi ale iernii,
Eram noi...amandoi.

Alexandra P.