El

  El nu e ca orice el. El e ACEL el. Acel el special la care nu te gandesti 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, ci acel el la care te gandesti seara tarziu cand aproape adormisei, iar apoi nu te mai lasa sa dormi toata noaptea.
  Si asta nu se intampla pentru ca iti tot imaginezi scenarii cu tine si cu el, de care esti constienta ca nu se vor intampla niciodata, se intampla pentru ca el e unic, pentru ca el nu e ca fiecare "el".
  Nu poti sa adormi deoarece el e baiatul misterios pe care l-ai intalnit iarna trecuta la trecerea aceea de pietoni in timp ce asteptai sa se faca verde si sa poti merge mai departe. Dar o data ce el a venit si s-a asezat in spatele tau, parca voiai doar ca semaforul sa se strice. Iar dupa ce semaforul s-a facut verde, felia de paradis pe care te-ai plimbat cateva secunde, s-a faramat, deoarece ati luat-o pe cai diferite. Dar nu-i nimic rau in asta. Pentru ca va ramane o poveste minunata de povestit. El va ramane baiatul de la trecerea de pietoni. Iar "povestea voastra" va exista doar la acea trecere de pietoni.
  El va ramane intotdeauna baiatul de care te-ai indragostit in liniste. Baiatul pe care nu il cunosti si nu il vei cunoaste, dar de care te-ai indragostit.

  El e acel EL de care iti amintesti fara sa vrei.
  El e acel EL care te-a cucerit doar cu o privire in fuga, iar  acea privire iti va ramane in minte mereu. Acei ochi blanzi si negri, ii vei tine minte mereu.
  El e acel EL. Doar EL. Fara un nume. Fara o personalitate cunoscuta. Pur si simplu EL.

  Acum, de fiecare data cand ajungi la acea trecere de pietoni, verifici locul unde trebuia sa fie, pentru ca povestea sa o ia de la capat. Doar ca de data asta sa aveti aceeasi destinatie.

Scrisoare de Adio!

         Draga A.,


   Asa cum nimic nu dureaza o vesnicie si dragostea se termina la un moment dat. Ai fost cea mai mare dorinta a mea, dar uneori, cand lupti prea mult timp pentru un lucru, ajunge sa nu mai fie un lucru de care ai nevoie, iar atunci cand il obti, observi ca nici nu il mai vrei atat de mult pe cat credeai.
   Te-am iubit. Te-am iubit mult, mult de tot. Ai fost principalul motiv al lacrimilor mele, dar in acelasi timp ai fost si motivul pentru care acestea au incetat sa mai curga. 
   Tu nu ai vrut niciodata cu adevarat sa ramai alaturi de mine, dar nici nu ai vrut niciodata cu adevarat sa pleci. De fiecare data cand plecai, asteptam sa te intorci si de fiecare data cand veneai, stiam ca va veni si vremea cand vei pleca din nou. Ai fost singurul lucru bun pe care nu l-am avut niciodata.
   Chiar daca ai venit atunci cand nu ma asteptam si ai plecat atunci cand aveam nevoie de tine, iti multumesc ca m-ai ajutat sa devin persoana care sunt azi. Iti multumesc ca ai fost special. 

   "Poate ca ai fost doar o creatie minunat de perversa a nebuniei mele." - Cristina Nemerovschi


                                                                 Cu drag, Eu!